Baiatul Meu Frumos

„Fetița mea”
Și poate nu suna nici special, și nici original
Dar era atât de rar, și pentru mine suna
„Fetița mea”
Când îmi spunea zburam la cer
Momentul de delir știam că ține puțin
Și încercam să trag de timp
„Fetița mea”
El îmi spunea într-un fel
Că nu vorbea cu mine, el vorbea cu el
„Fetița mea”
Așa de simplu și banal
El n-o gândea deloc, el simplu o spunea

Băiatul meu frumos, băiatul meu urât
Eu îl iubeam până la cer, eu îl iubeam pân' la pământ
Băiatul meu cel bun, băiatul meu cel rău
Era băiatul meu, era băiatul meu frumos

El nu-mi spunea mai deloc „Te iubesc”
Te iubesc-ul lui era subînțeles
Te iubesc-ul lui rar, dar îl simțeam așa de tare în muzica sa
El nu mă suna decât dacă era treabă
Eu nu îl sunam decât dacă era grabă
El nu venea la mine cu flori
El era trist și singur de sărbători
Al tuturor și-al nimănui, el niciodată-al meu
Iar eu mereu a lui, iar eu mereu a lui

Băiatul meu frumos, băiatul meu urât
Eu îl iubeam până la cer, eu îl iubeam până-n pământ
Băiatul meu cel bun, băiatul meu cel rău
Era băiatul meu, băiatul meu frumos, frumos
Băiatul meu cel bun, băiatul meu cel rău
Era băiatul meu, era băiatul meu

Ploaia îmi aduce aminte de el
Lui îi place ploaia, mie nu-mi plăcea de fel
Ploaia bate-n geamul meu, bate-n geamul lui
Și acum îmi place mult pentru că îi place lui

Băiatul meu frumos, băiatul meu urât
Eu îl iubeam până la cer, eu îl iubeam pân' la pământ
Băiatul meu cel bun, băiatul meu cel rău
Era băiatul meu, era băiatul meu
Băiatul meu frumos, băiatul meu urât
Eu îl iubeam până la cer, eu îl iubeam până-n pământ
Băiatul meu cel bun, băiatul meu cel rău
Era băiatul meu, era băiatul meu